UEFISCDI PN-IV-P8-8.3-PM-RO-FR-2024-0165 / Criza instituțiilor și viitorul democrației liberale: posibile diagnostice și terapii bazate pe exemple franceze și românești, CRIDEM (proiect bilateral România-Franța din cadrul programului de acțiuni integrate Brâncuși)
Perioada de implementare: septembrie 2024 – februarie 2026
Manager de proiect: Conf. univ. dr. Adrian Gabriel CORPĂDEAN
Proiectul CRIDEM își propune să investigheze, într-un mod comparativ, cauzele fragilizării instituțiilor democratice și posibilele soluții pentru revitalizarea acestora, pornind de la două studii de caz: Franța și România. Proiectul abordează criza instituțională dintr-o perspectivă interdisciplinară – științe politice, filosofie politică, sociologie și drept – și urmărește conturarea unor „terapii democratice” prin care se poate restabili încrederea publică, se poate stimula participarea civică și se pot adapta structurile instituționale la noile realități sociale. Prin ateliere, conferințe și cercetări colaborative, CRIDEM contribuie la consolidarea dialogului franco-român și la înțelegerea provocărilor actuale ale democrației liberale în Europa.
Activitățile proiectului au generat deja output-uri de cercetare ale cadrelor didactice și doctoranzilor implicați în implementare, precum stimularea dialogului interdisciplinar pe tema crizei instituționale și a viitorului democrației liberale (conferințe la Aix-en-Provence (Universitatea din Aix-Marseille) și articole în revistele Cahiers de l’Est și Synergies Roumanie).
Erasmus Mundus Design, ERASMUS-EDU-2024-EMJM-DESIGN / Democratic Governance and International Security, (DGIS)
Perioada de implementare: septembrie 2024 – ianuarie 2026
Coordonator UBB: Conf. univ. dr. Adrian Corpădean
Proiectul DGIS își propune să exploreze interdependențele dintre guvernanța democratică și provocările actuale din sfera securității internaționale, într-un context global marcat de instabilitate, tensiuni geopolitice și riscuri hibride. Printr-o abordare interdisciplinară – care reunește științe politice, relații internaționale, studii europene și securitate – proiectul urmărește formarea unei noi generații de specialiști capabili să analizeze, proiecteze și implementeze politici democratice sustenabile în contexte marcate de insecuritate. DGIS se axează pe studii de caz relevante, simulări și cooperare academică internațională, oferind un cadru integrat de formare teoretică și practică pentru tineri cercetători și profesioniști din domeniul afacerilor europene, diplomației, apărării și dezvoltării internaționale.
Erasmus Mundus Design Measures susține etapele inițiale de proiectare ale programelor master integrate, prin finanțare pentru activități pregătitoare și organizatorice (design curricular, acreditări, întâlniri) pentru universitățile partenere: Universitatea din Bordeaux, Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea din Belgrad, Universitatea Kliment Ohridski din Sofia.
ERASMUS-EDU-2023-CBHE Erasmus+ KA2 Multilateralism through Negotiation and Cultural Diplomacy Education in the Levant and Africa, MANDELA
Perioada de implementare: 2024-2027
Coordonator UBB: Lect. univ. dr. Gianina Joldescu-Stan
Proiectul MANDELA urmărește să consolideze capacitatea instituțiilor de învățământ superior din Israel, Ghana și Etiopia prin înființarea a 9 Centre pentru Diplomație Culturală și Educație în Negociere (CD-NE). Inspirat de valorile lui Nelson Mandela — echitate, justiție, demnitate și serviciu public — proiectul promovează dialogul intercultural, pacea și dezvoltarea umană durabilă.
Obiectivele principale includ dezvoltarea de competențe transversale în diplomație și negociere, integrarea femeilor și a grupurilor marginalizate în procesele educaționale și decizionale, precum și crearea de programe inovatoare de învățare, inclusiv cursuri online cu realitate virtuală.
UBB coordonează pachetul de lucru dedicat proiectării curriculare, contribuind la dezvoltarea a patru cursuri modulare (3 ECTS fiecare) și a unui curs online de negociere multilaterală. Activitățile vizează organizarea de sesiuni de formare pentru cadre didactice, elaborarea de materiale educaționale deschise (OER), pilotarea cursurilor în cele nouă universități partenere și organizarea de ateliere pentru comunități locale.
Rezultatele așteptate includ formarea a peste 450 de studenți și 300 de cursanți adulți, crearea unei platforme digitale de învățare, precum și consolidarea cooperării internaționale între instituțiile participante.
CEEPUS PL-1604-03-2324 / REȚEAUA CEEPUS: Studii de frontieră și regionale
Perioada de implementare: anul universitar 2023-2024
Coordonator: Institutul de Studii Est-Europene, Jagiellonian University in Kraków (Polonia)
Proiectul „Studii de frontieră și regionale” (PL-1604-03-2324), derulat în cadrul programului CEEPUS (Central European Exchange Program for University Studies), a presupus constituirea unei rețele academice internaționale formată din 17 universități din 10 țări din Europa Centrală și de Sud-Est. Proiectul a avut ca scop promovarea schimburile academice și colaborarea interdisciplinară în domeniul studiilor de frontieră, dezvoltării regionale, migrației, identității și cooperării transfrontaliere.
Obiectivele principale ale rețelei au fost consolidarea cooperării între instituțiile de învățământ superior din regiune, facilitarea mobilității internaționale pentru studenți și cadre didactice, precum și promovarea cercetării aplicate asupra tematicilor legate de frontiere, guvernanță locală și diversitate regională. Proiectul a încurajat, de asemenea, dezvoltarea unei perspective europene asupra proceselor sociale și politice din spațiile de graniță.
Activitățile desfășurate în cadrul rețelei au inclus organizarea de școli de vară internaționale (Cracovia, Cluj-Napoca, Novi Sad etc.), cursuri intensive și ateliere tematice, precum și derularea de mobilități academice de scurtă durată. Participanții au beneficiat de oportunități de cercetare colaborativă, schimb de bune practici și implicare în evenimente științifice internaționale, consolidând astfel cooperarea transnațională și dimensiunea europeană a învățământului superior.
Mai multe detalii: https://www.ceepus.info/nw/1604-2324
VISEGRAD FUND – 22310070 / Border and Regional Studies Network / Ukrainian refugees in Central Europe and the Balkans – lessons learned and policy recommendations
Perioada de implementare: iunie 2023-mai 2025
Coordonator: University of Opole
Proiectul „Ukrainian refugees in Central Europe and the Balkans – lessons learned and policy recommendations” abordează impactul crizei refugiaților ucraineni asupra țărilor din Europa Centrală și Balcani, în contextul războiului declanșat în 2022. Inițiativa a fost una de cercetare și cooperare internațională, desfășurată în parteneriat cu 19 universități din 11 state, cu scopul de a înțelege răspunsurile instituționale și societale la valurile de refugiați și de a formula recomandări relevante pentru politicile naționale și europene privind migrația și integrarea.
Obiectivele proiectului au vizat analiza comparativă a măsurilor adoptate în țările gazdă pentru primirea și sprijinirea refugiaților din Ucraina, identificarea bunelor practici și a disfuncționalităților apărute în gestionarea crizei, precum și evaluarea capacității administrative, instituționale și civice de reacție în fața unei situații de urgență umanitară. Proiectul a urmărit, totodată, să contribuie la consolidarea cooperării regionale în domeniul migrației forțate și la elaborarea de politici publice incluzive și eficiente.
Activitățile proiectului au presupus cercetare de teren, interviuri cu reprezentanți ai autorităților locale și ai societății civile, organizarea de ateliere regionale și conferințe tematice, precum și redactarea unui set de recomandări de politici publice.
Unul dintre cele mai relevante rezultate ale implementării proiectului este Raportul privind Situația refugiaților ucraineni în Europa Centrală și Balcani – o analiză comparativă și lecții învățate.
Mai multe detalii: https://borderandregionalstudies.wnopiks.uni.opole.pl/visegrad-project/
Perioada de derulare: octombrie 2023 – septembrie 2026
Manager de proiect: Prof. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot
Proiectul are ca obiectiv principal îmbunătățirea și consolidarea cunoștințelor despre Pactul Verde European, adresându-se în special tinerilor aflați în formare inițială sau continuă (nivel licență, masterat și doctorat). Prin cursuri susținute în limbile română și engleză, în format hibrid, proiectul își propune să sprijine dezvoltarea competențelor de negociere și adaptabilitate ale participanților, facilitând astfel integrarea lor pe o piață a muncii aflată într-o continuă transformare sub influența tranziției verzi.
Impactul proiectului depășește dimensiunea educațională, prin organizarea de evenimente internaționale, mese rotunde și conferințe tematice, care facilitează schimbul de cunoștințe și contribuie la formarea unei perspective aprofundate asupra afacerilor europene.
Totodată, proiectul urmărește crearea unei rețele de experți în domeniul politicilor verzi, prin promovarea dialogului între reprezentanți ai administrației publice, ONG-urilor, mediului de afaceri și universităților. Această inițiativă va contribui la consolidarea capacității instituționale și de inovare în Europa de Est, oferind un model de bună practică pentru implicarea activă în politicile climatice ale Uniunii Europene. Universitatea noastră își asumă astfel un rol de catalizator al schimbării, apropiind Uniunea Europeană de cetățenii săi și sprijinind o tranziție sustenabilă și incluzivă.
Mai multe detalii: https://euro.ubbcluj.ro/greden/
UEFISCDI TEAM-WB – PN-III-P4-ID-PCE-2020-0608 – Transferarea modelului de integrare europeană dinspre Europa central-răsăriteană către Balcanii de Vest
Perioada de derulare: ianuarie 2021 – ianuarie 2024
Director de proiect: Conf. univ. dr. Adrian Corpădean
Proiectul a avut ca scop crearea și implementarea unui model interdisciplinar de transfer al experienței de integrare în Uniunea Europeană, inspirat din parcursul statelor din Europa Central-Răsăriteană, către patru țări candidate din Balcanii de Vest: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Printre obiectivele urmărite s-au numărat: evaluarea stadiului integrării europene în cele patru state candidate, analiza comparativă a experiențelor de integrare ale statelor membre din Europa Central-Răsăriteană și elaborarea unui instrument metodologic aplicabil în procesul de negociere și adaptare la acquis-ul comunitar. Activitățile desfășurate au inclus organizarea de mese rotunde cu participare internațională, redactarea de articole științifice, o conferință internațională pentru diseminarea rezultatelor și publicarea unei lucrări academice la o editură internațională de prestigiu.
Prin această abordare, proiectul a contribuit la consolidarea legăturilor academice și instituționale dintre cele două regiuni, stimulând schimbul de bune practici și creând un cadru de dialog între cercetători, decidenți și reprezentanți ai societății civile. În același timp, a oferit un model replicabil de sprijin pentru reformele din Balcanii de Vest, susținând procesul de extindere al Uniunii Europene și promovând integrarea europeană în regiune.
Mai mult detalii: https://euro.ubbcluj.ro/pce/
DYCLAM+ – program masteral ERASMUS Mundus
Perioada de implementare: 2019 – 2024
Coordonatori UBB: Conf. univ. dr. Adrian Corpădean, Conf. univ. dr. Delia Pop-Flanja
Proiectul DYCLAM+ (Dynamic Learning and Mobility Enhancement), derulat de Facultatea de Studii Europene în cadrul masteratului Cultural Diplomacy and International Relations, și-a propus să îmbunătățească calitatea procesului educațional prin dezvoltarea competențelor participanților și promovarea mobilității academice a studenților și a cadrelor didactice. Acesta a oferit studenților un parcurs educațional la Universitatea Jean Monnet (Franța, semestrul 1), Institutul Politehnic Tomar (Portugalia, semestrul 2), Universitatea Babeș-Bolyai (România, semestrul 3) și Universitatea Federico II Napoli (Italia, semestrul 4 și cursuri delocalizate), precum și la alți parteneri (2019-2024).
Printr-o serie de activități inovatoare, inclusiv workshop-uri, cursuri interactive și platforme digitale integrate pentru mai bine de 100 de masteranzi internaționali, proiectul a urmărit facilitarea accesului la resurse educaționale moderne și crearea unui mediu academic adaptat la cerințele actuale ale învățământului superior european.
DYCLAM+ a avut ca obiectiv central stimularea colaborării internaționale și a schimburilor culturale, sprijinind astfel formarea unei generații de absolvenți competenți, flexibili și pregătiți pentru provocările pieței muncii globale. Proiectul a contribuit totodată la consolidarea parteneriatelor academice și la extinderea rețelei de cooperare în domeniul studiilor europene.
MITRA – program masteral ERASMUS Mundus
Perioada de derulare: 2012-2018, 2019-2024, 2025-
Coordonator UBB: Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu
Proiectul este o inițiativă academică de prestigiu, acum la a treia ediție, implementată de Facultatea de Studii Europene în cadrul masteratului Études politiques européennes comparées, care vizează consolidarea mobilității internaționale și dezvoltarea unor programe de studii comune la nivelul rețelei. Prin intermediul MITRA, studenții și cadrele didactice implicate au oportunitatea să participe la schimburi academice și să colaboreze într-un proces de predare transnațional, sporindu-și astfel competențele interculturale și profesionale.
Programul ERASMUS Mundus MITRA a fost lansat în anul 2012 sub denumirea „Mediere interculturală, identități, mobilități și conflicte”, cu scopul de a răspunde provocărilor sociale din ce în ce mai pregnante care planează asupra societăților europene afectate de criza imigranților și de consecințele acesteia. Criza a accentuat tensiunile politice la nivel național și internațional din cauza abordărilor divergente în problema migrației. Provocarea, privită ca o consecință a procesului de globalizare, a dezvăluit tensiuni adânc înrădăcinate în societatea zilelor noastre. Profesorii implicați în programul MITRA recunosc acest climat de instabilitate și acordă o atenție sporită în cadrul proiectului aspectelor legate de migrație.
Programul de masterat MITRA, Erasmus Joint Master Degree (EJMD), a continuat și în perioada 2019-2024 și a fost reacreditat de Comisia Europeană în iulie 2025.
Jean Monnet 611115-EPP-1-2019-1-FREPPJMO-NETWORK / Network Frontiers in motion
Perioada de implementare: 2019-2022
Proiectul Jean Monnet Network „Frontiers in Motion” (Frontem) a fost o rețea academică internațională implementată între 2019 și 2022, coordonată de Sciences Po Strasbourg. Rețeaua a reunit instituții de învățământ superior din Europa și Canada, inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, prin Facultatea de Studii Europene, pentru a analiza și compara gestionarea și percepția frontierelor în contextul integrării europene.
Obiectivul principal al rețelei a fost evaluarea critică a modelului „Europei fără frontiere”, pornind de la ipoteza că frontierele politice nu au dispărut complet, ci au evoluat în forme complexe, având atât roluri de separare, cât și de contact și schimb. Astfel, Frontem a propus o abordare multidisciplinară pentru a înțelege ambivalența frontierelor în procesul de integrare europeană.
Activitățile rețelei au inclus organizarea a cinci seminare de cercetare și grupuri de discuție, un seminar doctoral, o școală de vară și o conferință finală. De asemenea, au fost produse un caiet de cercetare pentru doctoranzi, un număr special al revistei Association for Borderlands Studies, două volume editate, o platformă interactivă dedicată spațiilor de frontieră studiate și un kit pedagogic privind percepția și gestionarea frontierelor. Aceste inițiative au implicat tineri cercetători, doctoranzi, actori transfrontalieri și asociații civice, contribuind la dezvoltarea unui cadru de înțelegere aprofundată a dinamicii frontierelor în Europa și în lume.
Mai multe detalii: https://centre-jean-monnet.unistra.fr/the-project/
JUSTIȚIA CUTUMIARĂ A ROMILOR ÎN ROMÂNIA, proiect finanțat de către University of Ottawa
Perioada de derulare: 2016 –
Coordonator proiect UBB – Prof.univ. dr. Sergiu Mișcoiu
Proiectul „Justiția cutumiară a romilor în România”, finanțat de Universitatea din Ottawa, a fost coordonat de dr. Ghislain Otis (Université d’Ottawa), avându-l drept co-director pe prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu. Derulat începând cu anul 2016, proiectul și-a propus să studieze și să documenteze mecanismele de justiție cutumiară practicate în comunitățile rome din România.
Acesta a vizat înțelegerea modului în care normele și regulile tradiționale, gestionate în afara sistemului juridic oficial, funcționează ca mijloc de soluționare a conflictelor și de menținere a ordinii sociale în comunitățile rome. Printr-o abordare interdisciplinară, proiectul a explorat relația dintre justiția cutumiară și instituțiile statului, evidențiind atât potențialele beneficii, cât și provocările legate de drepturile fundamentale și accesul la justiție.
Rezultatele cercetării au contribuit la o mai bună înțelegere a diversității culturale și juridice din România, oferind recomandări pentru politici publice care să faciliteze integrarea și respectarea drepturilor romilor, precum și dialogul între sistemele juridice formale și informale.
ERASMUS+ KA2 2016 1 FR01 KA203 023868/ PROJET PATRIMOINE EUROPÉEN POUR UN AVENIR CULTUREL ENSEMBLE (ProPEACE)
Perioada de derulare: 2019-2019
ProPEACE a fost o inițiativă Erasmus+, sub coordonarea Universității Jean Monnet din Saint‑Étienne (Franța). Scopul principal al proiectului a fost promovarea patrimoniului cultural european ca instrument de consolidare a identității europene și de stimulare a coeziunii sociale prin dialog intercultural și cooperare academică internațională. Facultatea de Studii Europene (UBB) a fost unul din partenerii academici activi ai consorțiului.
Proiectul a reunit instituții de prestigiu din mai multe țări europene și non-europene, printre care Universitatea din Wageningen (Olanda), Universitatea din Santiago de Compostela (Spania), Edinburgh World Heritage Trust, Centrul European pentru Patrimoniu Cultural din Ravello (Italia), Universitatea din Tel Aviv (Israel), Universitatea Laval din Québec (Canada) și Institutul pentru Studii Islandeze din Reykjavik. Acest parteneriat multidisciplinar a facilitat schimburi de bune practici privind conservarea, valorificarea și gestionarea durabilă a patrimoniului tangibil și intangibil.
Pe parcursul implementării, proiectul a inclus întâlniri transnaționale, ateliere tematice și activități de cercetare colaborativă. Un moment important l-a constituit reuniunea găzduită în ianuarie 2018 de Facultatea de Studii Europene, care a consolidat dialogul dintre parteneri și a oferit un cadru de reflecție comun asupra valorii patrimoniului în construcția unui viitor cultural european incluziv. ProPEACE a contribuit astfel la întărirea rețelelor de colaborare între universități și la promovarea unei viziuni europene deschise și participative asupra patrimoniului comun.
ERASMUS + KA2 2015‑1‑HU01‑KA202‑13551/ INNOME
Perioada de derulare: 2015-2017
Proiectul INNOME a fost inițiat cu scopul de a instrui manageri din companii și instituții publice pentru a implementa un sistem eficient de management al inovării („Innovation Management System” – IMS), conform standardului european CEN/TS 16555‑1. Beneficiar principal a fost TREBAG Ltd., alături de parteneri din România (inclusiv Universitatea Babeș‑Bolyai prin Facultatea de Studii Europene), Slovacia, Polonia și Ungaria.
Consorțiul a livrat trei rezultate majore: (1) un catalog de competențe pentru managerii de inovare, rezultat din analiza datelor colectate din patru țări, (2) o bază de date cu întrebări destinată evaluării nivelului de inovație din organizații, adaptată sectorial, și (3) un manual metodologic (guidebook) de circa 350 de pagini, tradus în toate limbile partenerilor și în engleză, care oferă exemple, bune practici și explicații.
Pe lângă materialele teoretice, proiectul a inclus componente practice de formare: un training de cinci zile organizat în mai 2017 la Budapesta, testarea materialelor prin e‑learning şi cursuri blended learning în fiecare țară parteneră, precum și dezvoltarea unei platforme online de brainstorming social pentru generarea și validarea ideilor de inovare de la distanță.
Proiectul a susținut armonizarea formării profesionale cu nevoile competitive ale pieței, contribuind la creșterea capacității organizaționale de inovare în context european.
Mai multe detalii: https://www.apffp.ro/pagini/proiect-erasmus-innome.html?utm_source=chatgpt.com
AUF-AO / La réparation du dommage écologique dans l’espace francophone : cas du Bénin, de la Roumanie, du Sénégal et du Togo
Perioada de implementare: 2012-2014
Proiectul a vizat analiza comparativă a mecanismelor juridice și instituționale privind repararea prejudiciilor ecologice în patru state francofone: Bénin, România, Senegal și Togo. Activitățile au reunit cercetători din domeniul dreptului și al științelor politice, având un caracter interdisciplinar și o componentă internațională pronunțată.
Obiectivul principal al proiectului a fost evaluarea cadrului legal privind protecția mediului și identificarea instrumentelor eficiente de compensare, restaurare și prevenire a daunelor ecologice. Studiul a vizat atât legislația națională a fiecărei țări implicate, cât și modul de aplicare concretă a normelor în contextul local, punând accent pe responsabilitatea civilă și penală în materie de daune de mediu. Proiectul a abordat inclusiv chestiuni de justiție ecologică, echitate și acces la reparații pentru comunitățile afectate.
Rezultatele cercetării au fost diseminate prin conferințe științifice, ateliere de lucru și publicații academice în spațiul francofon, contribuind la dezvoltarea unui cadru comparativ francofon privind reparația daunelor ecologice. Proiectul a încurajat schimbul de bune practici între țările participante și a promovat întărirea capacității instituționale în domeniul dreptului mediului. Prin abordarea sa inovatoare, a oferit o perspectivă integrată asupra responsabilității ecologice într-un context global marcat de crize climatice și presiuni asupra resurselor naturale.
Mai multe detalii: https://harmatheque.com/ebook/la-reparation-du-dommage-ecologique-dans-l-espace-francophone-cas-du-benin–de-la-roumanie–du-senegal-et-du-togo-51545?utm_source=chatgpt.com
AUF-BECO / OI’Observatoire politique des Balkans
Perioada de implementare: 2012-2013
Proiectul a vizat crearea unei platforme francofone de cercetare și analiză a dinamicilor politice din spațiul balcanic. Inițiativa a fost coordonată de o echipă internațională de cercetători francofoni, cu participarea activă a experților din România, Serbia, Albania, Bulgaria și alte state din regiune.
Scopul principal a fost realizarea unei cartografieri academice a tranzițiilor politice, a consolidării democratice și a formelor de guvernare în Balcani, într-o manieră comparativă și contextualizată. Proiectul a încurajat dezvoltarea unei rețele de tineri cercetători francofoni specializați în științe politice și relații internaționale, contribuind la producerea de analize riguroase privind alegerile, partidele politice, reformele instituționale și raporturile dintre societate și stat în regiune.
Printre realizările proiectului s-au numărat publicarea de studii analitice, organizarea de workshopuri regionale și sesiuni de formare dedicate cercetătorilor tineri, precum și consolidarea unei comunități francofone de expertiză politică balcanică. Proiectul a contribuit la creșterea vizibilității cercetării francofone în Europa de Sud-Est și a susținut dialogul științific între mediul academic din regiune și spațiul francofon global, în jurul unor teme de actualitate politică și strategică.
Program masteral „Evaluarea dezvoltării regionale”
Perioada de derulare 2011-2013
Proiectul a constat într-un grant pentru dezvoltarea curriculumului programului de master „Evaluarea dezvoltării regionale”, finanțat prin Fondul Social European în cadrul Facultății de Studii Europene. Inițiativa a vizat introducerea unei oferte academice noi și specializate, orientate spre pregătirea experților în evaluarea proceselor și impactului dezvoltării regionale — un domeniu cheie pentru politicile de coeziune și utilizarea eficientă a fondurilor UE.
Curriculumul nou creat a fost construit pentru a oferi studenților competențe interdisciplinare în analiza indicatorilor socio‑economici, evaluarea proiectelor regionale și formularea de recomandări bazate pe dovezi. Prin acest program de master, studenții au învățat să aplice metode cantitative și calitative de cercetare, să integreze cadre teoretice ale dezvoltării regionale și să utilizeze instrumente de evaluare privind politicile publice și programele de finanțare UE.
Rezultatele proiectului au inclus lansarea oficială a programului de master și inițierea unei colaborări mai strânse între mediul academic și decidenții regionali. Prin crearea acestui program, Facultatea de Studii Europene a răspuns nevoii de formare profesională avansată în domeniul evaluării dezvoltării regionale, contribuind la capacitatea instituțională din România de a planifica și monitoriza investiții și strategii regionale.
CNCS PNII-IDEI / Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ghetourilor țigănești în context european
Perioada de derulare: 2011-2014
Proiectul s-a concentrat pe analiza formării spațiale și rasializate a excluziunii sociale, manifestată în ghetourile rome în România, în context european.
Cercetarea a adoptat o perspectivă critică asupra marginalității urbane avansate produsă de regimurile neoliberale și a arătat cum excluderea socială poate fi reprodusă prin segregație spațială și stereotipuri culturale.
Rezultatele proiectului au fost compilate într-un număr special al revistei Studia UBB Sociologia (Vol. 58, Nr. 2, 2013), unde articolele analizează ghetourile rome din România prin prisma marginalizării claselor muncitoare și rasializării socio-spațiale. Cercetarea a generat recomandări de politici publice pentru abordări integrate ale incluziunii și coeziunii urbane, fiind un aport valoros la înțelegerea relațiilor complexe dintre clasă, etnie și teritoriu.
UE Lifelong Learning / LISBOAN
Perioada de derulare: 2010-2013
Proiectul LISBOAN a presupus crearea unei rețele academice Erasmus cu 68 de instituții partenere din Statele Membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Turcia. Inițiativa a fost coordonată de Institutul de Științe Politice și Afaceri Europene al Universității din Köln, având ca obiectiv central consolidarea cooperării între instituțiile de învățământ superior și cercetare pentru predarea și analiza Tratatului de la Lisabona, fundament juridic al UE din decembrie 2009.
Rețeaua LISBOAN și-a propus să promoveze excelența în predarea studiilor europene, depășind diviziunile disciplinare și geografice. Activitățile au inclus conferințe interdisciplinare anuale, seminare internaționale, școli doctorale și serii de prelegeri, creând o platformă academică pentru aproximativ 1.500 de profesori și impactând anual circa 250.000 de studenți. Prin instrumente precum „Lisbon Watch” – raport anual – și campanii de vizibilitate, proiectul a consolidat dialogul între cercetare și predare în domeniul instituțiilor UE și dreptului european.
În plus, LISBOAN a acordat premii anuale (Teaching Award și Research Award) pentru realizări remarcabile în cercetarea și predarea Tratatului de la Lisabona, încurajând inovația didactică și calitatea academică. Festivitățile de premiere au avut loc în cadrul conferințelor anuale ale rețelei, reunind experți din întreaga Europă. Astfel, proiectul a consolidat vizibilitatea studiilor europene în discipline diverse precum drept, științe politice, economie și istorie, contribuind la crearea unei culturi integrate a educației pentru integrare europeană.
Mai multe detalii: http://www.lisboan.uni-koeln.de/
CNCS-TE / Mituri politice în România post‑comunistă
Perioada de derulare: 2010-2013
Proiectul a fost finanțat prin programul CNCS–TE (Junior Teams) și a avut ca punct de plecare o cercetare inițiată de Facultatea de Studii Europene. Inițiativa a avut ca scop central explorarea miturilor politice care s-au cristalizat în imaginarul public românesc după 1989.
Cercetarea și-a propus să investigheze felul în care mituri precum „dezideologizarea post‑comunistă”, purificarea morală, opoziția între vechi și nou sau legitimitatea cerută de „tinerii salvatori” au modelat discursul public și politic în România contemporană. Aceste mituri au fost analizate atât ca fenomene simbolice – construite discursiv – cât și ca instrumente de legitimare politică, cu impact real în campanii electorale și strategii de comunicare.
Rezultatele proiectului au fost diseminate prin conferințe și publicații academice – inclusiv contribuții relevante în presa de specialitate și volume colective – oferind o analiză critică a mitologiei politice post‑decembriste. Acest demers a contribuit la înțelegerea rolului miturilor în performanța democratică, în identificarea identitară și în natura autoritară sau populistă a discursului politic românesc.
CNCS-PNII-Idei/ Populism și neo-populism în Europa Centrală și de Est
Perioada de implementare: 2009-2011
Proiectul a urmărit o analiză academică aprofundată a fenomenului populist, cu accent pe evoluțiile specifice regiunii post‑comuniste din Europa Centrală și de Est .
Tema cercetării a fost identificarea și descrierea formelor de populism și neo‑populism care au caracterizat peisajul politic regional în contextul tranzițiilor democratice. Analiza a inclus manifestări discursive, mobilizare politică și contexte instituționale, relevând particularitățile contextului post‑comunist: inegalități persistente, falimentul sistemelor vechi etc.
Rezultatele au fost diseminate prin articole științifice și volume colective editate de echipa de cercetare, incluzând lucrări semnate de prof. Sergiu Mișcoiu și colaboratori. Aceste contribuții au consolidat înțelegerea academică a populismului în Europa Centrală și de Est și au oferit bazele teoretice pentru investigații ulterioare în domeniu, accentul căzând pe particularitățile locale și dinamica tranzitorie .
FP7 / Ethnic Differences in Education and Diverging Prospects for Urban Youth in an Enlarged Europe EDUMIGROM
Perioada de derulare: 2008-2011
Proiectul EDUMIGROM a avut drept scop investigarea modului în care diferențele etnice din educație contribuie la perspective divergente între tinerii minorităților etnice și co-etnicii lor din mediul urban în Europa. Inițiativa a fost coordonată de Central European University – Center for Policy Studies, implicând participanți din nouă state UE (Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, România, Slovacia, Suedia și UK). Studiul a combinat analize macro, chestionare comparative și cercetări de teren în comunități urbane diverse pentru a examina impactul politicilor educaționale asupra excluziunii sociale.
Cercetarea a evidențiat că segregarea educațională, alimentată de bariera rezidențială, decizii de „white flight”, politici locale de eficiență și strategii parental locale, duce adesea la o scădere a calității educației pentru minoritățile etnice. Acest lucru a generat consecințe semnificative asupra accesului la educația superioară, formarea profesională și ocuparea în piața muncii, amplificând inegalitățile socio-educaționale.
Pe baza rezultatelor comparative și empirice, proiectul a formulat recomandări de politici orientate spre incluziune, adresând necesitatea de adaptare a sistemelor educaționale pentru reducerea stereotipurilor, îmbunătățirea contactelor inter-etnice și sprijinirea identității colective pozitiv-formate. Materialele rezultate au fost integrate în curriculumul universitară și studiate în cadrul conferințelor dedicate și atelierelor din rețeaua FP7.
