Grup țintă
Conferința se adresează studenților, masteranzilor, doctoranzilor, cercetătorilor, specialiștilor în domenii precum studii europene, relații internaționale, administrație europeană, management, economie, științe politice, sociologie, istorie, studii culturale, jurnalism, antropologie politică și nu numai.
Tematică și subiecte
Tema conferinței vizează o arie variată de preocupări din domeniul relațiilor internaționale și al studiilor europene, într-un context internațional, național sau regional supus unor provocărimajore. Conferința cuprinde dezbateri despre Uniunea Europeană într-un context crucial pentru acest proiect politic: iminența Brexit-ului și alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019. Uniunea Europeană traversează provocări fără precedent și de natură diferită, atât interne, generate de efortul de redresare economico-financiară și reluare a creșterii economice și creării locurilor de muncă, cât și externe, generate de creșterea instabilității în vecinătate, fenomenul migrației și provocări conexate acestuia, amenințarea teroristă. La acest complex de factori se adaugă o provocare pe care Uniunea este nevoită să o gestioneze în premieră în istoria sa, respectiv retragerea unui stat membru, Marea Britanie, ca urmare a rezultatului referendumului din 23 iunie 2016. Anul trecut s-a comemorat un secol de la evenimentul politic major al anului 1918, desăvârșirea statului național român. Pe fondul acestui eveniment istoric memorabil, conferința intenționează aducerea în discuție a cât mai multor momente din cei 100 de ani de istorie (1918-2018), susținute de argumente științifice, în conturarea trecutului istoric românesc și european, acordând o atenție specială celor mai relevante momente de tulburare a ordinii naționale și europene. La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, responsabilitatea Președinției uneia dintre cele mai importante instituții, Consiliul Uniunii Europene, pregătirea și derularea acestui mandat reprezintând o prioritate națională. Deținerea Președinției Consiliului UE va fi o premieră pentru țara noastră și o oportunitate de a demonstra capacitatea de a îndeplini o sarcină atât de important, printr-o bună planificare și coordonare la nivel national, precum și un dialog susținut cu instituțiile UE și statele membre ale acesteia. România se află, astfel, în centrul procesului decizional european, având un rol important în facilitarea procesului de reflecție asupra modului de dezvoltare și consolidare a proiectului european, a procesului de negociere pentru dezvoltarea acquis-ului comunitar și, implicit, pentru consolidarea cooperării între statele membre ale Uniunii.
Vă rugăm să ne trimiteți contribuțiile dumneavoastră care vizează teme precum, dar nu numai:
1. Globalizarea – între dileme și opțiuni de dezvoltare
o Integrare economică europeană. Răspuns la procesul de globalizare;
2. Diplomație și relații internaționale
3. Politici și strategie în Uniunea Europeană
o Analiza politicilor publice: actori, procese, teorii;
o Politica Agricolă Comună și impactul său global;
o Politicile privind educația, tineretul, cultura și sportul;
o Președinția României la Consiliul UE;
o Percepția tienerilor asupra calității vieții în Uniunea Europeană;
o Sisteme electorale – probleme, proiecte și reforme;
o E-guvernare, e-participare, e-democrație;
4. Centenarul Marii Uniri
5. Crizele europene și internaționale. Crize sistemice sau oportunități de dezvoltare?
o Tipuri de crize internaționale;
6. Africa, un continent uitat? Cooperare UE-Africa
7. Cooperarea UE-Asia
8. Europa cu mai multe viteze – cele 5 scenarii privind Uniunea Europeană
9. Uniunea Europeană și procesul de guvernanță global
o UE în economia globală;
o Constituționalism, parlamentarism și forme de guvernare;
10. Instabilitate și conflicte în vecinătatea estică a UE
11. Terorism, migrație și vulnerabilități ale lumii post-moderne
o Migrația și refugiații;
o Crizele umanitare și acțiunile ONG-urilor internaționale;
o Naționalism și etnicitate;
o Securitate umană;
o Trump și Acordul de la Paris
Participanții nu trebuie să se rezume doar la temele menționate, contribuțiile care vizează alte teme sunt mai mult decât bine-venite.
Depunerea rezumatelor
Participanții interesați sunt rugați să trimită un rezumat de 250-300 de cuvinte și un CV la adresa de e-mail conferintafse@gmail.com, până la data de 20 martie 2019.
Rezumatele trebuie trimise în format Word (doc., .docx.) sau PDF, însoțite de următoarele informații:
1. Autor(i)
2. Universitate, Facultate, Specializare
3. Adresă de e-mail
4. Titlul prezentării
5. Rezumat
Autorii propunerilor acceptate vor fi anunțați până la data de 29 martie 2019.
Timpul alocat prezentării va fi de 10-15 minute/participant, aceasta fiind urmată de o sesiune de discuții.
Comitetul științic
Propunerile vor fi evaluate de către un comitet științific, exclusiv pe baza standardelor și a meritelor academice:
· Prof. Dr. Nicolae PĂUN
· Prof. Dr. Sergiu MIȘCOIU
· Conf. Dr. Georgiana CICEO
· Conf. Dr. Nicoleta RACOLȚA-PAINA
· Conf. Dr. Diana-Gabriela REIANU
· Conf. Dr. Adrian CORPĂDEAN
· Conf. Dr. Laura HERȚA
· Conf. Dr. Alina BRANDA
· Lect. Dr. Horațiu Sorin DAN
· Lect. Dr. Monica MERUȚIU
Publicare
Lucrările conferinței vor fi publicate ulterior într-un volum colectiv, sub forma unui eBook (cu ISBN), la o editură recunoscută la nivel național, și anume Presa Universitară Clujană.
Taxa pentru publicare este de 50 RON, și se va achita în data de 5 aprilie a.c., la momentul înregistrării.
Notă!
Organizatorii NU percep taxe de participare la conferință, DEC T pentru participanții care doresc să publice un articol într-un volum de specialitate.
Cheltuielile ocazionate de masă, pauze de cafea, precum și materialele conferinței vor fi oferite participanților de către organizatori.
Cheltuielile pentru publicare, transport și cazare le revin participanților.
